Bio

Radu Nițescu was born in 1992 in Bucharest and published gringo (2012). He had collaborations with Poesis International, Subcultura, România literară. He translated poems by Mark Strand. His second book, Dialectics of Bears, appeared in 2016.

Radu Nițescu s-a născut în 1992 la București și a debutat cu volumul gringo (2012). A colaborat cu Poesis International, Subcultura, România literară. A tradus poeme de Mark Strand. A doua sa carte, Dialectica urșilor, a apărut în 2016.

Poems

Caut job pe net, e la fel,
îmi aduc aminte cum eram mic și căutam porno
în care actrița să semene măcar un pic
cu fata aia care-mi răsturnase mie
lumea la școală.

Toate aveau sînii prea mari sau părul vopsit,
e banal și adevărat, uneori accepți ce ți se oferă.

Lacul înghețat pe care rațele stau la pozat
nu-mi oferă nici măcar liniștea aia
a lacurilor înghețate.

Cît aștept autobuzul spre centru
dispar pe rînd energia, empatia, țigările și soarele
după blocuri.

Uite că vine și mă așez în spate, pe roată,
și-mi repet mașinal
că așa nu-i ok,

dar nici altfel.

Ușor ușor nu-mi mai pasă de nimic în afară de
fluturele uriaș, galben cu negru de pe mîna ei.
I-a zis Teodor, și ușor ușor nici de ăla.

Ducă-se liniștit cu aripile lui mari, colorate,
cu toată speranța, cu aripile ei mari, colorate,
care se duce deja tot mai sus
și de acolo, tot mai sus.

Cîteva ore de stat întins pe peluză și calculat
traiectoriile pescărușilor,
și ce să vezi, cînd te ridici să pleci,
ești tot ăla.

Băiatul care empatizează cu băieții de la
Tiger Security, care le zice relax, a mai rămas
doar un poet, în zece minute se termină povestea.

Mulți pescăruși, dar cel mai probabil cîțiva
și aceiași, cîteva și aceleași chestii făcute
lunile astea, recunoaște, fii puternic,

la fel ca întotdeauna, dă-o pe față.

Înger-îngerașul meu, ar trebui să-ți stea mintea la licență și job
și tu o arzi ca un bou toată ziua.
Puiule, cînd vine paiul la tine mai strigă și tu piua,
cît de curînd o să te arzi la motor.
Uite, astăzi, prima dată, un roboțel a aterizat pe cometă.
Părăsește și tu nava-mamă și aterizează unde s-o nimeri.
Mie deja mi-e frică de oameni,
de obicei tac și-n rest spun prostii.

O străfulgerare piezișă în ochii taximetristului
care întreabă ce mai ziceți, şi retrospectiv,
cât de greu e să vorbeşti despre tine.

Îi dau doi pumni de monede, cer Pall Mall, se uită urît,
să nu plec pînă nu-i numără.
Tipul cu Neumarkt de pe bordură
mă bate prietenește pe umăr, merge prost,
se întoarce împotriva mea răutatea puștiului care se pișa
la geamul lui nea Sandu de la parter
pentru că rămăsese fără minge.

Legile se stabilesc la nivel astral,
soarele împinge în uitare bazaconiile promise seara trecută.

Pentru că dacă am povesti mi-ar dinamita explicațiile,
mi-ar fute universul fără blîndețe,
m-am îndepărtat de unii prieteni,
ceilalți au probleme mai mari și încerc să-i ajut.

Planurile-s trecătoare,
atacă triburi maghiare
ducatul lui Menumorut.

Googling for jobs, always the same shit,
I remember being a kid, looking up a porn in which
the actress to slightly resemble
that girl who’d rock my world
in middle school

Either their boobs were too big or their hair was all dyed
it’s the corny truth, sometimes you just have to take whatever life gives you.

The frozen lakes where the ducks swim to be photographed
doesn’t give me half the peaceful feeling
you’re supposed to get from frozen lakes

While waiting for the bus to go downtown
all the energy sympathy cigarettes and sun
they all vanish behind the buildings.

Here it comes, I go to the back of the bus, I take a seat
just above the back wheel and I repeat to myself mechanically that
this is not ok.

nor is it something else.

Step by step I stopped caring about everything besides
the huge butterfly, yellow and black standing on her hand.
She named it Teodor, and step by step not even about that anymore.

May he go quietly with his huge wings, colorful,
with all the hope, with her huge wings, colorful,
that already flies higher and higher
and from there, higher.

A few hours of laying on the lawn and calculating the
trajectories of the seagulls,
and what do you know, when you get up to leave,
it’s still you.

The boy who empathizes with the Tiger Security
boys, who tells them relax, there is only
one poet left, in ten minutes the story is over.

A lot of seagulls, but most probably only a few
and the same ones, a few and the same things done
these months, admit it, be strong,

as always, lay your cards on the table.

Angel of God, you should be focused on your degree paper and your job
and you fuck around all day like an idgit
Dear, when they’re passing the doobie around maybe skip it,
soon enough you’ll burn your engine.
Look, today, for the first time, a baby robot landed on a comet.
You should also leave the mother ship and land wherever you fit.
I’m already afraid of people,
I usually keep my mouth shut and the rest of the time I talk bullshit.

A lopsided lightning in the eyes of the cabbie
who asks what else is up and, looking back,
how hard it is to talk about yourself.

I give him two handfuls of coins, ask for Pall Mall, he scowls,
as to not leave before he counts them.
The Neumarkt guy sitting on the street curb
pats me friendly on my shoulder, it’s all going poorly,
the meanness of the kid who used to piss near ol’ Sandu’s
ground floor window ‘cause he took his ball
turns on me.

Laws fall into place at a celestial level,
the sun pushes all last night’s folly into the back of your mind.

‘Cause if we were to chat it would dynamite my explanations,
it would fuck my universe showing no kindness,
I grew apart from some friends,
others have bigger issues and I try to help them.

Every plan slides,
Hungarian tribes attack
Menumorut’s dukedom.

Translations by Cătălina Stanislav