where’s the K1 fighter in me
it seems that I have become too sentimental
and this sentimentalism doesn’t bring any good
because I don’t find myself into a comfort zone the way I wanted
to have silence in both ears to triumph over my fucked up mind.
I’ve looked over my old calendar, I’ve marked some dates
when I was truly happy,
when I installed the tent, I’ve dissembled the tent,
and what was beautiful has stayed just like a mite
which instead of growing it just gets smaller until it cannot be seen anymore.
I haven’t been trained to endure such crappy days,
Where you are like an old machine without an upgrade, forgotten in a garage just as old.
Where is the K1 fighter in me?
Where is his fixed gaze and his straight moves with his punk haircut and steel fists?

I called those from moldtelecom
and I told them that the Internet is not working and I was calm.
I waited like 20 minutes
With the speakerphone pressed around my ear like a man hypnotized by the system,
and nothing happened, the fuzzy melody from the background still buzzes in my head:
“please wait for the operator’s answer” .
I didn’t call them back out of good sense or out of fear or out of goddamn know why,
Anyway, the Internet came back in 3 days, just like a miracle,
but the K1 fighter in me never came ba

 

unde-i luptătorul K1 din mine?
Se pare că am devenit prea sentimental,
și sentimentalismul ăsta nu aduce a bine,
fiindcă nu mă aflu într-o zonă de confort cum aș fi vrut eu
să am liniște în ambele urechi să triumf asupra minții mele amărîte.
M-am uitat în calendarul vechi, am bifat cîteva zile
în care am fost cu adevărat fericit,
în care am instalat cortul am strîns cortul,
și ce a fost frumos între a rămas ca o căpuşă
care în loc se crească se face tot mai mică pînă nu se mai vede.
Nu am fost antrenat să suport astfel de zile parșive,
în care ești ca o mașină veche fără upgrade uitată într-un garaj la fel de vechi.
Unde-i luptătorul K1 din mine?
Undei privirea fixă şi mişcările sigure cu freza punk şi pumni de oţel?

I-am sunat pe cei de la moldetelcom
și le-am zis că nu lucrează netul și eram calm.
Am aşteptat vreo 20 de minute
cu telefonul la ureche ca un tip hipnotizat de sistem,
și nimic nu s-a întîmplat, melodia neclară de pe fundal şi acum îmi stă în cap:
„vă rugăm așteptați răspunsul operatorului”.
Nu i-am mai sunat înapoi din bunul simţ sau din frică sau cine știe,
Oricum, netul a apărut peste 3 zile, ca o minune,
dar niciodată luptătorul K1 din mine.